În Republica Moldova, azilul – este o instituţie juridică prin al cărei intermediu statul oferă străinului protecţie, acordîndu-i statutul de refugiat, protecţie umanitară, protecţie temporară sau azil politic. Cadrul normativ în domeniul azilului a fost elaborat cu transpunerea prevederilor Convenției de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaților și cu preluarea prevederilor  Aquis-lui comunitar din  domeniu.
 
În Republica Moldova se acordă patru forme de protecție:

1. statutul de refugiat  - se recunoaște la solicitare, străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. Actele de persecuţie pot lua forma: actelor de violenţă fizică şi psihică, inclusiv a celor de violenţă sexuală; măsurilor legale, administrative, poliţieneşti şi/sau judiciare care sînt discriminatorii sau care sînt aplicate într-o manieră discriminatorie; acuzării sau pedepsei discriminatorii sau disproporţionate; imposibilităţii rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau disproporţionate; acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci cînd îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvîrşirea de infracţiuni sau de acte care cad sub incidenţa clauzelor de excludere prevăzute la art.18; actelor sau abuzurilor de discriminare specifice sexelor, precum şi actelor sau abuzurilor de discriminare specific privind minorii.Statutul de refugiat se acordă fără termen.
2. protecţia umanitară - se acordă străinului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi în a cărui privinţă există motive de a crede că, la întoarcere în ţara de origine, va fi expus unui risc serios şi din cauza acestui risc nu poate sau nu doreşte să obţină protecţia acelei ţări.  Prin risc serios se înţelege existența a unei din următoarele situaţii: condamnarea la pedeapsă capitală sau existenţa pericolului execuţiei; tortura sau tratamentele ori pedepsele inumane sau degradante aplicate solicitantului în ţara sa de origine; ameninţarea gravă şi individuală la viaţa sau la integritatea corporală a unui civil din motive de violenţă generalizată în situaţii de conflict armat internaţional sau intern. Protecția umanitară se acordă pe o perioadă de 1 an de zile. La expirarea termenului de 1 an, dosarul său se reexaminează pentru stabilirea circumstanțelor ce au stat la baza acordării formei de protecție. 
3. protecţia temporară - protecţie cu caracter excepţional, menită să asigure, în cazul unui aflux masiv şi spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest aflux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie. Protecţia temporară se acordă pe o perioadă de un an. În cazul în care motivele de protecţie temporară persistă, durata protecţiei temporare poate fi prelungită cu 6 luni, pentru maximum un an, dar care să nu depăşească 2 ani.
4. azilul politic – se acordă în cazuri excepţionale, persoanelor care au deţinut funcţii politice, diplomatice sau de interes public în alte state sau în organisme internaţionale, persoanelor care au demonstrat un deosebit ataşament, respect şi interes pentru Republica Moldova, și altor personalităţi marcante, care sunt persecutate în ţara de origine și solicită Preşedintelui Republicii Moldova acordarea de azil politic. Condiţiile, regulile şi temeiurile de acordare a azilului politic categoriilor de persoane sus specificate sînt stabilite prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Persoanele cărora li s-a acordat azil politic se bucură de aceleași drepturi ca și refugiații.