Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) răspunde la top 5 întrebări frecvente adresate de străini la Linia Verde a IGM în ultima perioadă. Vom răspunde cu regularitate și vom face claritate la subiectele care preocupă beneficiarii IGM.
- În cîte proceduri poate fi examinată o cerere de azil și care sunt acestea?
Potrivit Legii nr. 270/2008 cu privire la azil, sunt prevăzute doar 2 proceduri: administrativă și rapidă.
Administrativă: emiterea deciziei e de până la 6 luni;
Rapidă: după efectuarea interviului emiterea deciziei e până la 15 zile.
În Republica Moldova, procedurile de determinare a statutului de refugiat sunt reglementate prin Legea nr. 270/2008 cu privire la azil și prin reglementările interne ale IGM.
- Poate un cetățean din Republica Tadjikistan să solicite azil în Republica Moldova?
Orice cetățean străin sau apatrid care își manifestă voința de a solicita o formă de protecție, poate solicita azil.
- Dacă am solicitat azil și mi s-a refuzat, în continuare eu mă pot angaja la muncă pe teritoriul Republicii Moldova și să solicit drept de ședere în scop de muncă?
Aveți dreptul să vă angajați în câmpul muncii, în cazul dacă ați respectat condițiile generale de intrare, aflare sau ședere pe teritoriul Republicii Moldova, în urma Deciziei de refuz în acordarea unei forme de protecție pe teritoriul Republicii Moldova.
- Pentru copii minori trebuie perfectate permise de ședere?
Menționăm că permisul de ședere este act de identitate care atestă dreptul de ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova și acesta poate fi obținut la solicitarea unuia din părinți.
Totodată, atenționăm că potrivit prevederilor art.84, alin.(7) al Legii nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, străinii aflați temporar în mod legal pot rămâne pe teritoriul Republicii Moldova numai până la data la care încetează dreptul de aflare stabilit prin viză, permis de ședere și confirmare a dreptului de aflare.
- Ce înseamnă principiul nereturnării?
Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) respectă cu strictețe principiul nereturnării (non-refoulement), consacrat în art. 4 din Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, precum și în instrumentele internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Convenția ONU împotriva torturii.
Totodată, potrivit art. 63 alin. (3) din Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor, îndepărtarea unui străin de pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă dacă „există motive temeinice să se creadă că viața acestuia este pusă în pericol sau că acesta riscă să fie supus la tortură, tratamente inumane ori degradante, în statul în care urmează să fie returnat”.
În acest context, în cadrul procedurilor de returnare, readmisie sau îndepărtare sub escortă, IGM aplică măsuri de protecție individualizate, cu scopul de a garanta că nici o persoană nu este returnată într-un stat unde există riscuri reale privind încălcarea drepturilor fundamentale.
Pentru asigurarea respectării principiului nereturnării, sunt întreprinse următoarele acțiuni:
• analiza situației din statul de destinație și a circumstanțelor personale ale străinului;
• verificarea existenței unei proceduri de azil, statut de protecție sau regim de tolerare;
• consultarea autorităților competente și, după caz, a organizațiilor internaționale (ex. UNHCR, OIM).
Inspectoratul General pentru Migrație acționează exclusiv în limitele cadrului legal și în deplin acord cu obligațiile internaționale asumate de Republica Moldova, garantând că nici un străin nu este îndepărtat, expulzat sau returnat în mod forțat în condiții ce ar încălca principiul nereturnării.
Dacă mai sunt și alte subiecte care vă preocupă, puteți apela operatorii Liniei Verzi IGM, la numărul 0 8000 2715, care vă vor ajuta să găsiți cea mai bună soluție.
